Un public numeros și un interes mediatic remarcabil au marcat vernisajul expoziției dedicate lui Constantin Brâncuși la Neue Nationalgalerie din Berlin, desfășurat joi, 19 martie 2026. Evenimentul a reunit peste 100 de jurnaliști acreditați și un număr impresionant de invitați, confirmând încă de la deschidere amploarea și relevanța internațională a proiectului. Începând de astăzi, 20 martie 2026, expoziția este deschisă publicului larg, oferind acces la o amplă retrospectivă organizată cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea sculptorului român. Reunind peste 150 de lucrări – sculpturi, fotografii, filme și documente de arhivă – expoziția propune o perspectivă complexă asupra operei lui Brâncuși și a influenței sale asupra modernismului european.
Proiectul, realizat în colaborare cu Centre Pompidou, se desfășoară sub înaltul patronaj al Președintelui Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, al Președintelui Republicii Franceze, Emmanuel Macron, și al Președintelui României, Nicușor Dan, subliniind dimensiunea europeană a proiectului. Ambasada României în Republica Federală Germania și Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin se numără printre partenerii instituționali.
Programul expozițional a fost precedat de o conferință de presă desfășurată marți, 17 martie, iar reacțiile favorabile din partea publicului și a presei confirmă deja succesul acestei inițiative culturale majore. În acest context, Ambasadoarea României la Berlin, Adriana Stănescu, a exprimat speranța că retrospectiva Brâncuși va continua să atragă un public numeros și să se bucure de același entuziasm precum alte proiecte importante găzduite recent de muzeu.
Expoziția este realizată într-un spațiu iconic proiectat de Ludwig Mies van der Rohe, recunoscut pentru transparență, claritate și rigurozitate geometrică, calități care amplifică experiența vizuală a sculpturilor. Curatorii Klaus Biesenbach și Maike Steinkamp, împreună cu Ariane Coulondre și Valérie Loth, au declarat pentru presa germană că relația dintre lucrări și spațiul muzeului oferă o percepție unică a formelor brâncușiene și evocă modul în care Brâncuși își concepea atelierul.
Expoziția oferă publicului o incursiune în universul artistic al lui Constantin Brâncuși, prezentând nu doar sculpturile sale renumite – de la „Sărutul” și „Muza Adormită” la „Pasărea în spațiu” – ci și o reconstrucție parțială a celebrului său atelier parizian de pe Impasse Ronsin, unde a creat majoritatea lucrărilor sale și unde a primit prieteni, artiști și colecționari. Brâncuși a lucrat în stilul „taille directe”, modelând direct piatra și lemnul, iar fiecare bază a sculpturilor sale era parte integrantă a operei. Expoziția ilustrează preocuparea sa pentru formele esențiale, pentru ambiguitatea formelor și pentru interacțiunea dintre obiect, soclu și spațiu, precum și folosirea luminii și a mișcării pentru a pune în scenă sculpturile. Această abordare face ca expoziția să fie nu doar o retrospectivă a lucrărilor, ci și o experiență comprehensivă asupra modului în care Brâncuși a redefinit sculptura modernă.
În jurul expoziției se desfășoară un program de conferințe și dezbateri dedicat operei lui Brâncuși, realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin, care reunește istorici de artă, curatori și cercetători internaționali pentru a analiza influența sculptorului în modernismul european. Seria va cuprinde mai multe întâlniri publice desfășurate între aprilie și iulie 2026 la Neue Nationalgalerie. Printre invitați se numără Ariane Coulondre (Centre Pompidou, co-curator al expoziției), Friedrich Teja-Bach (editor al Catalogue Raisonné Brâncuși), istoricul de artă Doina Lemny, cercetătoarea Nina Schallenberg, precum și Megan Luke, specialist în sculptura modernă. Programul urmărește să ofere publicului și specialiștilor o privire mai amplă asupra influenței lui Brâncuși în arta secolului XX, asupra relației sale cu avangarda europeană și asupra dialogului dintre sculptură, fotografie și arhitectură. Programul expozițional va fi completat de o serie de evenimente artistice și interdisciplinare, care propun perspective contemporane asupra universului brâncușian și asupra influenței sale în cultura europeană.
Un prim eveniment asociat retrospectivei va avea loc pe 25 martie 2026, la sediul Ambasadei României în Republica Federală Germania. Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin și Ambasada României, în parteneriat cu Neue Nationalgalerie și Ambasada Franței în Germania, organizează proiectul „Brâncuși 150 – Liniștea formei”, dedicat explorării relației dintre artă, muzică și esența modernismului european. Evenimentul marchează începutul programului cultural asociat retrospectivei și se desfășoară în contextul Zilei Internaționale a Francofoniei.
În cadrul serii, istoricul de artă Doina Lemny va susține o prelegere dedicată operei sculptorului, însoțită de proiecția unui scurt material documentar despre Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu. Va fi vernisată expoziția „Brâncuși monumental – Târgu Jiu”, cu fotografii realizate de Mircea Cantor și Dan Er. Grigorescu, care va rămâne deschisă pe parcursul anului 2026. Evenimentul se va încheia cu recitalul „Când forma devine liniște și liniștea sunet”, susținut de pianista franco-română Mara Dobrescu, cu lucrări de George Enescu, Dinu Lipatti, Béla Bartók, Erik Satie, John Cage și Filip Lazăr, însoțit de proiecții de imagini de epocă dedicate vieții și operei lui Brâncuși.
Prin acest program expozițional, Institutul Cultural Român, prin reprezentața sa din Berlin, reafirmă moștenirea lui Constantin Brâncuși într-un context internațional de maximă vizibilitate.
A urmat aprobarea Raportului Comisiei de Atestare Profesională. „Reînnoim apelul către șefii de filiale de a aviza dosarele care ajung la această Comisie, cu respectarea prevederilor statutare. 
De asemenea, în ședința Consiliului Director a fost stabilită componența comisiilor care se vor ocupa de buna funcționare a Adunării Generale Ordinare. „Toate documentele noastre, după aprobarea în Adunarea Generală Ordinară, vor fi publicate în Monitorul Oficial”, a punctat Dan Constantin.
Prima întrebare, care se iscă atunci când se pune problema să faci o incursiune în jurul operei şi personalităţii lui Constantin Brâncuşi, nu poate să nu fie aceasta: ce oare s-ar mai putea scrie, enunţa, despre genialul sculptor, atunci când ai înaintea ta zeci şi zeci de cărţi şi monografii, multe alte analize şi eseuri, articole de tot felul, care mai de care mai lămuritoare ale vieţii şi operei marelui sculptor? E drept că, beneficiind de avantajul aflării în preajmă, sub luminătoarele umbre ale tripticului sculptural monumental, existent în Târgu Jiu, fiinţa mea se recunoaşte dintru început ca având o îmbogăţire de karmă personală, şi asta se poate extrapola şi la cea a locului pe care îl înnobilează. Energiile ce se dezvăluie din formele iscoditoare de spirit pot să te atingă sau nu cu mângâietoare inspiraţie, cu şocul revelator ori pot să rămână ascunse impenetrabilei indiferenţe. Undele nu se pot genera decât pe lacurile liniştite, iar în apele învolburate singurul ţel este supravieţuirea, nicidecum plutirea meditativă. Tocmai această limpezime, linişte, profunzime te ademeneşte să te scufunzi în meandrele sensurilor străluminate de înţelesuri pline de Tăcere, Emoţie şi Înălţare, adică de Bucurie Curată. Artistul este singura fiinţă care poate să mângâie, să pipăie nesfârşirea. El este ca un miner care scoate la suprafaţă din hăul fără margini mostre ale momentelor tainice pentru a încălzi, a înmuia, a readuce în sine spiritul fugit prin prejur. „Dacă sculptura este însă o modelare care iradiază din nucleul ei interior, în care toate formele trimit la nucleu, ea vibrează în ea însăşi într-un spaţiu propriu, diferit de realitatea noastră.” (Heinrich Lutzeler) Brâncuşi a descoperit, de fapt a înapoiat nesingurătatea omului, a tăiat distanţele dintre privitor şi privit, dintre atingere şi atins. A reuşit să înţeleagă şi să se facă înţeles cu inima, acea inimă către care îngenunchiez în rugăciune, căci nu prin simpla punere la pământ a genunchiului logosul se înfiinţează. Creaţiile lui despre asta povestesc, despre înălţarea către un sine trăitor ca eleutheros sikalos kagathos. El este cel care a adus metoda maieuticii printr-o altfel de comunicare, la nivelul dialogului dintre om şi materie sau dintre idee şi formă întru aflarea printre lucrurile esenţiale. Americanul Carl Sandburg remarca, într-un eseu poematic, tocmai vocaţia marelui sculptor de a descoperi tainele lucrurilor: „…el ştie cum unduie firele de păr în buclele şi coadele de pe capul unei femei; şi o ştie de atâta vreme, încât nu uită de unde au venit şi – încotro pleacă; şi scotoceşte-n adânc după tainele întâilor şi ale celor mai de mult făcători de forme”. El a știut că lasă o moștenire totemică pentru a ne aduce mereu în conștiință locul și sufletul locului, situându-ne la hotarul dintre a vedea și a înțelege rostul tematic al existenței – calea și țelul! ”Există un țel în orice lucru. Pentru a-l atinge, trebuie să te desprinzi de tine însuţi.” (C.B.) Să te desprinzi, dar să nu te pierzi! Și noi cei de după Brâncuși, cei care am venit din Tăcere, Sărut și Nesfârșire, am aflat, cumva și calea dorului – a încredințării că suntem parte a ceva cu un permanent dor de Acasa Infinitului. Brâncuși ne-a oferit o altă perspectivă de a afla cine și unde suntem, nu prin indiferență, ci să privim cu insistență în noi și împrejurul nostru căutând esența aceea care aduce bucurie, care ne descoperă forma adevărată din jocul luminii și a umbrei și ne arată sclipirea.
În ce privește situația financiară a Uniunii, Dan Constantin a menționat faptul că vor fi supus analizei și deciziei Adunării Generale din luna martie a.c. situațiile membrilor care nu și-au mai plătit cotizația de peste doi ani. „În ce privește proiectul de buget pe anul 2026, acesta este echilibrat cu potențialele cheltuieli, iar rezerva existentă ne permite continuarea fără probleme a activității. De altfel, la Adunarea Generală Ordinară va fi prezentat și Raportul financiar, care ulterior va fi publicat în Monitorul Oficial”, a arătat Dan Constantin. Pe de altă parte, președintele UZPR a anunțat că membrii UZPR care doresc pot completa formularele de direcționare a 3,5% din impozitul pe venit către UZPR inclusiv la sediul central al Uniunii, din București.